Nu, nu de tot – doar in vacanta:

• 20-25 august in Focsani
• 30 august -4 septembrie la Drobeta Turnu Severin + Timisoara.
• 6/7 septembrie: Bucuresti

Programul arata din ce in ce mai incarcat, insa sper sa-mi fac timp de-o bere cu cativa dintre voi, cei care cititi/comentati pe aici. Daca va tenteaza ideea si sunteti intr-una din localitatile de mai sus, lasati un comentariu si/sau dati-mi un email.

Stie cineva de unde as putea face rost de interviul lui Brucan din 90 (cel cu “stupid people”)?

N-am fost niciodata mare fan Spice Girls sau Geri Halliwell, insa piesa de mai jos mi se pare superba - nu-i asa?

In China, un tanar a fost omorat in bataie in timp ce se afla intr-un centru de dez-internetizare (un fel de clinica de dezalcolizare, care insa trateaza nu dependenta de alcool ci pe cea de internet).

“[…] Controversy over the methods used in addiction-treatment camps led the Ministry of Health to issue a notice last month banning the use of electric shock therapy on Internet addicts at one hospital in eastern China.”

Pe langa faptul ca nu auzisem pana acum de astfel de centre, citind articolul nu pot sa spun decat: Wow!

O prezentare excelenta a NetFlix despre cultura de companie. Un "must read" pentru orice manager, o lectura extrem de interesanta pentru toata lumea.

Noua formulă a ziarului Cotidianul se adresează oamenilor care nu au timp de pierdut şi doresc o prezentare clară a informaţiei. Noua echipa redacţională Ultimii redactori ramasi Cornel Nistorescu speră că, foarte curând, numărul cititorilor gazetei va creşte va inceta sa mai scada se va stabiliza undeva in jur de 15-20.

De la Bleen, datorita caruia azi mi-am luat o tastatura noua (pe cea veche am varsat cafeaua vazand macheta de mai sus)

Cititi si va minunati: o tanara de 24 de ani din Missisippi a incercat sa jefuiasca un magazin de RV-uri, asa cum invatase din filme: imediat ce a intrat le-a spus angatilor ca are un pistol si ca vrea banii din casa.

Singura problema era ca tanara nu avea nici un pistol in mana, si nici nu avea unde sa ascunda un pistol intrucat in momentul actiunii era imbracata doar in bikini. Angajatii magazinului s-au uitat la ea mirati, evident ca nu au crezut-o, prin urmare au retinut-o si au chemat politia.

Saptamana trecuta Obama si-a anuntat numirea  pentru functia de Surgeon General (echivalentul american al ministrului sanatatii): o doctorita din Alabama aparent obeza, cu un BMI de peste 30.

Dupa cum era de asteptat, criticile au aparut imediat; principalul neajuns care i se reproseaza ministrei este lipsa de credibilitate in fata populatiei in incurajarea unui regim de viata sanatos.

Nu ma intelegeti gresit, aici nu e vorba de aspectul estetic, ci de cel medical.

Obezitatea, dieta nesanatoasa si lipsa de activitate fizica (plus consecintele lor: colesterolul crescut, hipertensiune, etc) totalizeaza 8 din cele mai importante 10 cauze  ale deceselor in SUA. Prin urmare, una din prioritatile pesoanei care ocupa pozitia de Surgeon General va fi sa combata aceste cauze - in principiu prin educarea populatiei.

In acest contest, alegerea unei persoane obeze pentru ministerul sanatatii mi se pare cel putin neinspirata: cat de convingatoare credeti ca va fi cand va vorbi depsre obezitate si importanta unui regim de viata sanatos?
E ca si cum o campanie impotriva fumatului ar avea ca purtator de cuvant o persoana care apare in public tot timpul cu tigara in gura.

Voi ce parere aveti, sunteti de acord cu un ministru al sanatatii obez? Dar cu un infractor cu cazier la ministerul justitiei? Sau un analfabet la ministerul culturii?

Urmarind fragmente din declaratiile televizate pe tema Spiru Haret mi se pare incredibil cum majoritatea celor care ies la rampa se intrec nu in a cauta solutii pentru problema, ci in in a gasi vinovatii (de obicei in curtea vecinului).

Ministri, parlamentari, sefi de comitete si comitii se comporta asemenea precupetelor din piata, in loc sa se axeze pe ce e mai important: daca problema diplomelor de la Spiru Haret este reala, atunci cum o rezolvam?

Cum impotenta intelectuala a guvernantilor incepe sa ma exaspereze, voi incerca sa adresez mai jos acest subiect.

Problema: Reprezinta diplomele date de Spiru o problema reala, care necesita o actiune din partea guvernului? Ce se intampla daca ignoram asa-zisa problema si nu facem nimic?

La ora actuala exista cateva zeci de mii de absolventi de Spiru Haret despre care nu stim cat sunt de competenti in domeniul in care au primit diplome. Nu avem nici un indiciu ca ar fi competenti, nu putem insa nici sa presupunem ca ca toti sunt incompetenti. Pur si simplu nu stim nimic despre ei.

Este asta o problema? Absolut:

• faptul ca nu au trecut printr-o licenta acreditata de stat ii pune pe toti 50 de mii de absolventi intr-o galeata, dezavantajandu-i pe aceia dintre ei care chiar sunt competenti, care ar fi trecut un examen de licenta pe bune
• un absolvent incompetent inarmant cu o diploma de Spiru poate face extrem de mult rau publicului. Ganditi-va la cat rau poate face un doctor care nu stie ce face. Sau cate generatii de copii poate nenoroci un profesor impostor
• faptul ca diplomele respective nu sunt acreditate arunca un nor negru peste toti absolventii de Spiru Haret; prin extindere, in afara tarii se arunca un nor asupra diplomelor romanesti in general  “las’ ca stim noi cum se dau diplomele pe la universitatile din Romania”

Solutia: Solutia este simpla: pentru a-si confirma titlurile academice (licenta/master), toti cei care au diplome de Spiru Haret neacreditate vor trebui sa sustina examenul de  licenta la o institutie de stat/acreditata in urmatoarele N (de exemplu 12) luni. Toate costurile asociate cu aceste examene (incluzand cazarea/diurna/timpul candidatilor) vor fi suportate de catre Universitatea Spiru Haret.

• o astfel de masura nu-i dezavantajeaza pe absolventii care chiar au invatat. Dimpotriva, le ofera posibilitatea sa se diferentieze de impostori, confirmand-si calificarea printr-o diploma acreditata.
• masura nu reprezinta o aplicare retroactiva a legii. Diplomele de Spiru ale celor 50 de mii de absolventi nu au fost niciodata legale. S-a intamplat doar ca in anii precedenti oficialitatile sa nu observe asta. Faptul ca nu te prinde controlorul in tramvai nu inseamna ca e legal sa circuli fara bilet.
• aceasta masura nu inseamna automat ca toate activitatea de pana acum a respectivilor absolventi este ilegala, si nici ca actele emise la serviciu de catre respectivii absolventi sunt ilegale. Inseamna doar ca de acum inainte nu mai pot desfasura activitatile respective decat daca obtin o diploma acreditata.
• daca reprezentantii universitatii Spiru Haret au dezinformat studentii cu privire la acreditarea facultatilor, atunci acestia pot da universitatea in judecata cerand daune (taxele de examen/scolarizare, precum si compensari pentru anii de viata irositi). Un astfel de proces are loc in  Florida, unde studentii pacaliti dau in judecata universitatea.

Este solutia perfecta? Probabil ca nu.
Insa cred ca e o solutie rezonabila care ne permite sa ne intoarcem la celelalte probleme majore cu care se confrunta Romania de astazi. Nu credeti?

Jeff Bezos, CEO la Amazon.com isi cere scuze pentru gafa cu Kindle de saptamana trecuta.

Puse intr-o situatie asemanatoare, cele mai multe corporatii ar fi trimis un comunicat neutru de genul “ne pare rau pentru neplacerile create utilizatorilor nostri”, evitand cu grija sa admita greseala.
Iata insa cum arata comunicatul lui Bezos:

… Our "solution" to the problem was stupid, thoughtless, and painfully out of line with our principles. It is wholly self-inflicted, and we deserve the criticism we've received. We will use the scar tissue from this painful mistake to help make better decisions going forward, ones that match our mission.

Prin onestitatea declaratiei, prin demnitatea cu care recunoaste cand a gresit Bezos mi se pare un exemplu de urmat atat pentru corporatisti, cat si pentru politicieni din lumea intreaga.

Iata cu ce fel de utilizatori au de-a face uneori colegii de la technical support:

“I've noticed that as I copy data/install programs on my Laptop, the weight of the Laptop increases. I have a bad back and am medically limited on the amount of weight I can carry so I need to be very carefull not to inflict injury upon myself”

Asta da supra-oferta – numai in America:

Dupa cum am mai spus si cu alte ocazii, fiecare joc isi are regulile lui. Nu poti muta nebunul pe tabla de sah dand cu zarul sase-sase; iar sa te plangi ca nu esti lasat sa o faci denota nu doar ignoranta, ci si nesimtire.

Daca cineva iti promite ca daca-i dai 1 leu azi el iti va da 7 lei luna viitoare probabil ca e cazul sa te gandesti daca nu cumva e inselatorie. Sau macar sa intelegi ca in jocul asta ai si un risc: riscul de a pierde leul investit.

Tot asa, daca cineva iti promite ca iti da o diploma de facultate fara sa dovedesti ca poti face fata macar examenului de admitere, ar trebui sa te astepti ca la mijloc sa fie o inselatorie – sau macar sa iti asumi riscul ca diploma pe care o primesti sa valoreze cam cat hartia pe care e tiparita.

Cu alte cuvinte, nu am pic de compasiune pentru cei care, orbiti de lacomie, si-au depus banii la Caritas si i-au pierdut. Tot la fel, nu am nicio compasiune pentru “studentii” care si-au platit diplome la Spiru Haret si acum se plang ca nu le sunt recunoscute. Iar cei care sustin ca au fost pacaliti mi se par fie prosti, fie ipocriti.

Nu, nu poti deveni profesor, medic, inginer doar platind niste bani. Si nu mi se pare normal ca un astfel de “absolvent” de SRL sa ajunga apoi (cu pile si bani) profesor in invatamantul de stat, sau doamne-fereste medic. Sincer, v-ati da pe mana unui astfel de absolvent?

Oh, si ca veni vorba: permiteti-mi sa ma inclin in fata Ecaterinei Andronescu. N-am fost niciodata un fan al domniei sale, insa pentru decizia de saptamana asta merita toat admiratia. Chapeau bas, Madame!

Microsoft tocmai a lansat un concurs de programare pentru Windows 7 dotat cuy premii de $20k. Motivant pentru programatori, cu exceptia celor care locuiesc in tarile cu regimuri totalitare:

"The contest is void in Cuba, Iran, North Korea, Sudan, and the province of Quebec, Canada."

Prima mea reactie a fost “huh, Quebec?” Textul imi amintea de bancul in care George W Buch planuia sa omoare 20 de milioane de irakieni si o blonda cu sanii mari.

Mai apoi am aflat si cauza: Quebec are o legislatie restrictiva legata de concursuri (cei care ofera concursul trebuie sa se conformeze cu o multime de reguli), drept care Microsoft (urmand exemplul altor companii) a considerat ca e mai simplu sa excluda Quebec-ul din concurs. Simplu si eficient, nu?

Sau aproape gratis:

Free '92 Jeep Wrangler...
...with proposal and wedding ring.

That's right! Act now on this one-time offer. All you have to do is date and marry me and you can be the proud owner of a 1992 Jeep Wrangler (along with a 1970 woman).

Se pare ca exista suspiciuni ca artistul ar fi facut un atac de cord cand un "prieten" i-a aratat videoclipul de mai jos:

Dupa cum povesteam acum doua saptapani, Robert a primit o carte cu povesti printre care se numara si “Lupul si cei sapte iezi”, o varianta extrem de asemanatoare a “Caprei cu trei iezi” a lui Creanga in care numarul iezilor creste insa la sapte.

In urma unui comentariu anonim am aruncat o privire pe wikipedia, si nu mica mi-a fost mirarea cand am descoperit ca “Lupul si cei sapte iezi” (in original Der Wolf und die sieben jungen Geißlein) este una dintre cele mai celebre povesti ale fratilor Grimm (varianta engleza aici)

Dat fiind ca varianta fratilor Grimm a fost publicata in 1812 (cu un sfert de veac inainte ca Ion Creanga sa se fi nascut), este destul de clar ca nu ei l-au copiat pe Creanga.

Asa ca stau si ma intreb: daca Ion Creanga a reusit ca prin furt intelectual inspirandu-se de la altii sa devina unul dintre cei mai mari scriitori romani, oare e cazul sa legitimam plagiatul ca practica valida in cultura romaneasca?

Update: cum atat Creanga cat si Fratii Grimm au fost culegatori de folclor, este posibil ca ambii sa fi cules povestea respectiva din popor – ceea ce ne arata cat de asemanatoare erau in acea vreme povestile din Humulesti cu cele din Frankfurt.

Considerand insa diferenta de 63 de ani intre publicarea celor doua variante (Grimm in 1812 vs. Creanga in 1875) precum si deosebita popularitate in epoca a povestilor lui Jakob si Wilhelm Grimm, mi se pare putin probabil ca Ion Creanga sa nu fi auzit in 1875 de povestile Fratilor Grimm.

Voi ce credeti, auzise Creanga de povestile Fratilor Grimm?

Lupul si cei 7 iezi - timbru german din 1967